Stateam in fata panzei, cu pensul ain mana drepata si cu paleta de culori sprijinita pe genunchi. Priveam tabloul pictat si ma ingrozeam de ce putusem sa schitez incat respiram rapid pe gura captivata intr-un anumit punct. Intr-un final am oftat, era destul de tarziu, soarele apusese de ceva vreme...M-am ridicat de pe scaunelul din fata panzei, am facut cativa pasi pana am ajuns la canapea si m-am intins pe ea inchizandu-mi ochii...Eram asa de obosita, lucru ciudat pentru ca nu mai obosisem de multa vreme. Ma simteam destul de murdara avand in vedere ca pictasem atata timp.